Relațiile UE-Moldova: rolul societății civile organizate

ROM      ENG

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema "Relațiile UE-Moldova: rolul societății civile organizate"

 

Raportor: dna Evelyne PICHENOT

În sesiunea plenară din 13 și 14 iulie 2011, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, Comitetul Economic și Social European a hotărât să elaboreze un aviz din proprie inițiativă pe tema

"Relațiile UE-Moldova: rolul societății civile organizate".

Secțiunea pentru relații externe, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 28 iunie 2012.

În cea de-a 482-a sesiune plenară, care a avut loc la 11 și 12 iulie 2012 (ședința din 11 iulie 2012), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 143 de voturi pentru și 9 abțineri.

1. Concluzii și recomandări

1.1 Conștient de un interes comun față de o apropiere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, ca urmare a misiunii sale din martie 2012, în prezentul aviz, CESE a hotărât să prezinte următoarele recomandări, în scopul:

- consolidării rolului societății civile, în special prin crearea unui comitet economic, social și de mediu al Republicii Moldova (CESM);

- încheierii cu succes a unui acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ALSAC);

- restaurării integrității teritoriale a Moldovei.

1.2 În recomandările adresate Comisiei și Parlamentului European, Comitetul militează pentru încheierea cu succes a unui acord de liber schimb echilibrat, asigurându-se participarea organizațiilor societății civile în toate etapele procesului. Pentru a se ajunge la un acord aprofundat și cuprinzător (ALSAC), trebuie ca activitatea Comisiei să fie coordonată cu cea a SEAE. Comitetul recomandă:

- verificarea participării în bune condiții a organismelor din Moldova prin asigurarea accesului acestora la consultarea publică [1] în curs și la audierile publice și interviurile cu societatea civilă prevăzute a avea loc în cadrul studiului de impact asupra dezvoltării durabile;

- organizarea unei conferințe privind rezultatele studiului de impact, cu participarea Parlamentului Republicii Moldova, a CESE și a societății civile din Moldova și informarea periodică a societății civile cu privire la conținutul negocierilor;

- concentrarea atenției asupra identificării efectelor sociale și de mediu, în special plecând de la observațiile raportului privind realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului [2], în vederea îmbunătățirii capitolului privind dezvoltarea durabilă a viitorului acord preconizat;

- lansarea unui studiu privind condițiile reintegrării economiei Transnistriei în procesul de deschidere comercială;

- intensificarea eforturilor de formare profesională a factorilor de decizie din organizațiile socioprofesionale și a reprezentanților mass-media cu privire la aplicarea efectivă a acquis-ului comunitar în domeniul comercial;

- luarea în considerare a nevoilor de asistență tehnică pentru conformarea cu standardele acquis-ului comunitar, în special în domeniul agroalimentar;

- stabilirea unor măsuri însoțitoare corespunzătoare, asociate cu o procedură de reajustare, pentru a permite obținerea unui maximum de beneficii de pe urma unei inserții reale în economia europeană, și acordarea unei atenții deosebite securității frontierelor externe, cu participarea partenerilor care beneficiază de acest tip de acord;

- stabilirea înființării unui comitet mixt de monitorizare a acordului comercial și susținerea implicării societății civile în monitorizarea unui viitor ALSAC, cu ajutorul Comitetului, prin recurgerea la finanțări destinate structurării societății civile din Moldova;

- asigurarea implicării partenerilor sociali din Moldova în forumul constituit în cadrul Parteneriatului estic și introducerea pe ordinea de zi a celui de-al cincilea grup de lucru al Parteneriatului pe tema "Dialogul social" a condițiilor sociale care ar urma să facă obiectul acordului;

- promovarea contactelor cu societatea civilă din Transnistria, cu sprijinul OSCE, în vederea implicării acesteia în politicile de apropiere de UE.

1.3 În recomandările adresate autorităților publice din Moldova, Comitetul încurajează Guvernul și Parlamentul:

- să informeze o gamă largă de organizații ale societății cu privire la progresele înregistrate în procesul de apropiere de UE și să promoveze o dezbatere publică referitoare la acest proces, cu participarea partenerilor sociali și a asociațiilor de interese diverse (agricultori, consumatori, militanți pentru protecția mediului, femei, apărători ai drepturilor omului etc.);

- să continue să facă schimb de informații cu părțile interesate socioprofesionale, sub auspiciile Ministerului Afacerilor Europene, și să mențină rolul de observator pe lângă Guvern al Consiliului național pentru participare (CNP);

- să înființeze un consiliu economic, social și de mediu al Republicii Moldova (CESM) plecând de la experiențele existente în domeniu la nivelul UE sau al țărilor vecine;

- să implice părțile interesate în procesul de punere în aplicare a acordurilor cu UE în domeniul energiei și al cercetării;

- să consolideze dialogul social și să vegheze la punerea în aplicare a Cartei sociale a Consiliului Europei, în special prin renunțarea la rezerve și prin adoptarea Protocolului privind mecanismul reclamațiilor colective;

- să acorde prioritate maximă integrării tinerilor și femeilor pe piața muncii;

- să contribuie la eficacitatea mecanismului de luptă împotriva corupției.

1.4 În recomandările adresate organizațiilor societății civile din Republica Moldova, Comitetul își exprimă dorința de a-și dezvolta relațiile cu societatea civilă în cadrul Parteneriatului estic. Comitetul supune atenției societății civile următoarele propuneri, pe care ar fi dispus să le prezinte în Republica Moldova, în cadrul unei conferințe, ca o modalitate de concretizare a axei "Contacte interpersonale" a Parteneriatului. Pe lângă înființarea unui CESM, CESE recomandă partenerilor sociali și partenerilor din societatea civilă:

- să se angajeze într-un proces de apropiere de marile platforme europene sectoriale, precum cea de combatere a sărăciei, sau de organizații patronale ale statelor membre, precum și printr-un statut de observator în cadrul Confederației europene a sindicatelor;

- să consolideze celulele de supraveghere în domeniul afacerilor europene din cadrul organizaților sindicale și patronale și al Comisiei naționale pentru negocieri colective;

- să dezvolte dialogul social, în conformitate cu convențiile OIM și cu Carta socială a Consiliului Europei;

- să încurajeze dialogul civil, în scopul monitorizării ALSAC;

- să sporească nivelul de cunoaștere a diverselor abordări ecologice precum reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, analiza ciclului de viață, amprenta de carbon sau serviciile ecosistemice.

2. Societatea civilă din Moldova în procesul de apropiere de Uniunea Europeană și în cadrul Parteneriatului estic

2.1 Societatea civilă din Moldova se implică deja prin intermediul anumitor mecanisme existente într-o politică de apropiere de UE. Un organ consultativ alcătuit din 30 de membri, CNP, înființat în ianuarie 2011, colaborează cu Guvernul, o altă structură consultativă existând și pe lângă Parlament. Convenția națională pentru integrare europeană, constituită în noiembrie 2010, reunește mai multe organizații al căror obiectiv este de a formula propuneri și de a disemina informații privind procesul de integrare europeană, pentru a permite un dialog direct și deschis cu părțile interesate. De asemenea, au luat ființă mai multe platforme tematice ale organizațiilor societății civile la nivel național.

2.2 Organizații din Moldova participă la diferite grupuri ale Forumului societății civile din cadrul Parteneriatului estic, în domenii precum: democrație, drepturile omului, bună guvernanță și stabilitate; recomandări generale; protecția mediului, energie și schimbări climatice; contacte interpersonale. CESE dorește să încurajeze dezvoltarea celui de-al cincilea grup de lucru privind dialogul social, care tratează de asemenea, de manieră mai generală, aspecte economice și sociale [3].

2.3 Partenerii sociali au un rol esențial de jucat în apropierea dintre UE și Moldova. Independența organizațiilor sindicale recunoscută prin Constituție este reglementată printr-o lege din iulie 2000, care garantează libertatea sindicală, negocierile colective și protecția patrimoniului acestora. Peisajul sindical a suferit schimbări importante în ultimii ani: cele două sindicate existente, CSRM și "Solidaritatea", au fuzionat pentru a deveni o centrală sindicală unică, Confederația națională a sindicatelor din Moldova (CNSM). Devenind membră a Confederației sindicale internaționale, CNSM începe să fie prezentă în activitățile și reuniunile internaționale. Aceasta ar putea de asemenea solicita statutul de observator pe lângă Confederația europeană a sindicatelor.

2.3.1 Organizația patronală cea mai reprezentativă este Confederația națională patronală din Republica Moldova, constituită în 1996 și alcătuită din 32 de membri, care se autodefinește ca fiind apolitică și independentă. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă gestionează proiectul "Mobilitate și parteneriat", la care participă UE și Moldova, pentru a asigura o integrare armonioasă a pieței forței de muncă din această țară. Organizațiile patronale participă la această integrare punând în aplicare, la nivel local și regional, deciziile rezultate în urma proiectului.

2.3.2 În acest context, ar fi util să se consolideze celulele de informare privind ALSAC de la nivelul partenerilor sociali, în colaborare cu organizațiile profesionale omoloage de la nivel european sau de la nivelul statelor membre.

2.4 Situația anumitor categorii sociale, în special din mediul rural, rămâne fragilă. Deteriorarea situației sociale le afectează mai ales pe femei: o rată ridicată a șomajului, lipsa calificărilor, scăderea salariilor, munca sezonieră sau asistența socială insuficientă. Femeile se bucură de aceleași drepturi ca și bărbații, însă sunt mai vulnerabile pe piața muncii. De asemenea, femeile reprezintă doar 14 % din numărul oamenilor de afaceri moldoveni. Populația rurală rămâne suprareprezentată în rândul persoanelor care trăiesc sub pragul sărăciei [4], ponderea populației rurale considerate sărace crescând în 2009. Situația copiilor din Moldova, care sunt expuși la o gamă largă de probleme precum lipsa domiciliului fix, utilizarea lor ca forță de muncă, traficul și prostituția, este îngrijorătoare. Fenomenul "orfanilor sociali", adică al copiilor lăsați de familie în grija orfelinatelor din cauza sărăciei, rămâne accentuat.

2.5 În ultimii ani, funcționarea mass-media s-a îmbunătățit. La sfârșitul lunii octombrie 2010, cu sprijinul UE și al Consiliului Europei, Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) a adoptat o nouă metodologie de supraveghere a modului de acoperire a vieții politice în presă. De asemenea, în 2010, au luat ființă două noi canale de televiziune (Jurnal TV și Publika TV) și patru noi posturi de radio (Radio Sport, Aquarelle FM, Publika FM și Prime FM). Formarea profesională a jurnaliștilor în domeniul afacerilor europene ar trebui să constituie o prioritate. Progresele în domeniul libertății de exprimare vor permite o mai bună informare a cetățenilor și a mediilor de afaceri cu privire la mizele apropierii de UE, în special pentru agricultori.

2.6 În ciuda progreselor incontestabile, societatea civilă se confruntă încă cu dificultăți serioase în materie de organizare. Inegalitățile teritoriale continuă să existe: sectorul neguvernamental este activ în marile centre urbane, precum Chișinău, Bălți, Cahul și Ungheni, însă se dovedește puțin activ pe porțiuni extinse ale țării. Dimpotrivă, sindicatele dispun de o mai bună acoperire teritorială. Ca urmare a sciziunii încă existente, cooperarea rămâne destul de limitată între cele două maluri ale râului Nistru. De asemenea, ONG-urile depind destul de mult de câțiva donatori externi, ceea ce poate dăuna independenței și durabilității lor. În sfârșit, deși sunt de bună calitate, rețelele de expertiză se bazează pe un număr prea mic de specialiști, lista marilor ONG-uri existente neevoluând aproape deloc în ultimii ani.

3. Societatea civilă și un nou acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ALSAC)

3.1 Pregătirea unui ALSAC între UE și Moldova privește bunurile, serviciile și investițiile, însă caracterul său cuprinzător și aprofundat implică transpunerea și punerea efectivă în aplicare a acquis-ului comunitar în domeniul comercial. Aceasta presupune o susținere corespunzătoare și reforme importante. Economia moldovenească se confruntă cu o lipsă de competitivitate, datorată unor factori diverși precum insuficienta dezvoltare a infrastructurilor de transport (în special a celor rutiere), dimensiunea redusă a pieței interne, mediul insuficient de inovator, instabilitatea cronică la nivel politic, accesul dificil la finanțare și corupția. Exporturile nu mai sunt orientate exclusiv către piețele post-sovietice. Reorientarea comerțului exterior către Europa este reală, aproape jumătate din exporturi având această destinație. Această situație este rezultatul creșterii ponderii sectorului textil în cadrul exporturilor (de la 10 % în 1999 la 22,7 % în 2008) [5], ca urmare a costurilor mici ale forței de muncă calificate.

3.2 Este în curs de elaborare un studiu de impact asupra dezvoltării durabile demarat la începutul negocierilor, care ar trebui să furnizeze până în septembrie 2012 informații referitoare la efectele pozitive și negative ale unei astfel de deschideri comerciale [6]. Caietul de sarcini adresat consultantului [7] va trebui să prevadă consultarea CESE cu privire la mizele acestor negocieri, precum și cu privire la contribuțiile la consultarea publică. De asemenea, Comitetul va acorda o atenție deosebită "documentului de poziție" pe care Comisia îl va pregăti după finalizarea acestui studiu de impact și va rămâne vigilent în privința măsurilor însoțitoare.

3.3 Riscurile legate de acest acord pentru UE sunt bine definite: ele privesc în principal normele sanitare și fitosanitare și garantarea investițiilor. Îmbunătățirea necesară a mediului de afaceri pentru atragerea investițiilor europene impun o luptă susținută împotriva corupției. În 2011, indicatorul referitor la percepția corupției plasa Moldova pe locul 112 în clasamentul mondial, cu un scor de 2,9 din 10 puncte [8]. Instituțiile relevante sunt Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, precum și unitatea procurorului special anti-corupție. Legislația în vigoare este corespunzătoare, însă punerea în aplicare a politicii anti-corupție rămâne deficientă. Sunt regretabile lipsa de finanțare a vieții politice, o atitudine mai degrabă fatalistă a cetățenilor și prezența insuficientă a societății civile în raport cu aceste chestiuni. Combaterea corupției face parte dintre prioritățile majore ale donatorilor internaționali (Consiliul Europei, UE, Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare din Suedia – SIDA, Banca Mondială, PNUD, USAID etc.). În acest sector au investit de asemenea mai multe asociații de ONG-uri (Centrul de analiză și prevenire a corupției, Transparency International Moldova, Alianța Anticorupție sau Centrul de Investigații Jurnalistice). Alternanța politică nu a produs până în prezent rezultate tangibile în acest domeniu.

3.4 ALSAC va avea numeroase repercusiuni în domeniul social. În acest context, CESE subliniază importanța dialogului social pentru dezvoltarea țării. Comitetul recomandă adoptarea Protocolului privind reclamațiile colective din Carta socială Europeană a Consiliului Europei, îmbunătățirea inspecției muncii și crearea tribunalelor muncii. Autoritățile moldovene cooperează cu OIM în domeniul muncii la negru, în vederea apropierii de standardele europene, și participă la activitățile din cadrul Anului european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații (2012). De asemenea, trebuie îmbunătățite condițiile de primire a migranților care se reîntorc în Moldova, precum și promovarea drepturilor cetățenilor moldoveni în străinătate. Formarea profesională și recalificarea forței de muncă se numără la rândul lor printre domeniile de acțiune cărora trebuie să li se acorde prioritate.

3.5 Sectorul agricol și agroalimentar al Moldovei este esențial pentru negocierea acordului. Dacă dorește să exporte pe piețele europene și să garanteze siguranța alimentară, sectorul agricol moldovenesc trebuie să facă progrese suplimentare în ceea ce privește certificarea originii, controlul conformității cu normele sanitare și fitosanitare sau respectarea normelor în domeniul concurenței. Până în prezent, normele au fost adoptate, însă punerea în aplicare efectivă a acestora reprezintă un proces lung și costisitor, în special pentru producția animalieră (în 2008, singurul produs alimentar care putea fi exportat de Moldova era mierea). Alinierea la normele europene presupune costuri ridicate pentru micii producători și de aceea autoritățile trebuie să aplice o politică de reforme instituționale și de sprijinire a sectorului agroalimentar și viticol. Proiectele finanțate prin intermediul instrumentului "Ajutor pentru comerț" gestionat de Comisia Europeană vor fi importante pentru ridicarea standardelor.

3.6 După cum o arată progresele rapide din sectorul textilelor, sectoarele industriale, aflate de mult timp în declin, par să poată profita de o competitivitatea avantajoasă la nivel de prețuri, ca urmare a apropierii de piețele europene. Această industrie ușoară se poate implanta pe întreg teritoriul, în special în regiunile defavorizate din sud. Industria auto a pătruns recent în nordul țării, datorită investitorilor germani. Participarea Republicii Moldova la Strategia pentru regiunea Dunării și modernizarea marilor instalații industriale (mai ales a celor situate pe malul drept al Nistrului) vor reprezenta avantaje pentru dezvoltare.

3.7 Pentru a fi calificat drept acord aprofundat și cuprinzător, un astfel de acord de liber schimb încheiat cu UE trebuie să se bazeze pe capacitatea Republicii Moldova de a respecta acquis-ul comunitar. Această cerință va implica un sprijin financiar corespunzător. Experiența extinderilor la nivelul pieței interne au demonstrat clar rolul determinant al fondurilor structurale pentru asigurarea coeziunii sociale și teritoriale. În consecință, Comitetul recomandă să fie reunite măsuri însoțitoare de o valoare echivalentă, în vederea reducerii riscurilor de creștere a inegalităților sociale sau a decalajelor teritoriale. În acest scop, Comitetul de monitorizare a acordului va acorda o atenție deosebită punerii în aplicare a programului pentru agricultură și dezvoltare rurală din cadrul PEV, PEVARD.

3.8 Bilanțul ecologic al Moldovei prezintă motive serioase de îngrijorare pentru viitor (sol, apă, energie), care trebuie luate în calcul în cadrul negocierilor referitoare la acord. Moștenirea sovietică din acest domeniu este deosebit de grea, mai ales în ceea ce privește gestionarea deșeurilor toxice. Secetele care s-au înregistrat în ultimii ani arată că economia moldovenească este vulnerabilă în fața degradării mediului și a condițiilor climatice. Mai mult, peste jumătate din pânzele freatice sunt poluate, apele subterane acoperind două treimi din nevoile de apă potabilă ale populației. Politica de mediu este marcată de nivelul redus al mijloacelor alocate, în ciuda angajamentelor internaționale precum cele ale BEI. Mai mult, există o nevoie acută de sensibilizare a tuturor actorilor economici, care sunt încă foarte puțin conștienți de mizele din domeniul transporturilor sau al construcțiilor. Moldova, care s-a alăturat Comunității Europene a Energiei, este și extrem de dependentă de importurile de combustibili fosili, iar eficacitatea energetică este în continuare scăzută. CESE militează pentru susținerea organizațiilor din domeniul protecției mediului în ceea ce privește reducerea consumului de energie, utilizarea rațională a resurselor și gestionarea deșeurilor.

3.9 În studiul de impact trebuie să se consacre o atenție deosebită situației Transnistriei, pentru a se evalua, din perspectiva dispozițiilor ALSAC, efectele posibile ale acestuia asupra securității frontierelor, precum și în domeniul economic și social. Acest acord ar putea contribui la aplanarea diferendelor interne și la asigurarea integrității teritoriale.

4. Propunerea de înființare a unui consiliu economic, social și de mediu al Republicii Moldova (CESM)

4.1 În vederea încurajării progreselor societăți civile în direcția intensificării dialogului și a consultărilor, CESE recomandă constituirea CESM, după modelul altor țări din regiune. Un studiu cu privire la diversele experiențe europene în domeniu va permite identificarea unei traiectorii proprii pentru Moldova.

4.2 Proiectul CESM va răspunde unei nevoi de structurare a societății civile și va consolida influența și importanța acesteia. Înmulțirea structurilor ad-hoc oferă un cadru suplu și experimental, însă existența acestora este incertă, iar funcționarea lor fragilă. Suprapunerea pozițiilor partenerilor sociali și ale mișcărilor asociative sau ale ONG-urilor reduce vizibilitatea acestora din urmă în cadrul dezbaterilor publice.

4.3 CESM ar oferi o contribuție interesantă la procesul de obținere a consensului privind alegerile societale, permițând luarea în considerație a diferitelor interese în cadrul modelului de dezvoltare. Trebuie realizat un efort comun, bazat pe consultări, în jurul celor trei piloni ai dezvoltării durabile. Acesta reprezintă și un demers important pentru o strategie viabilă de reintegrare a Transnistriei.

4.4 Un astfel de consiliu permite garantarea independenței analizelor, punându-le la adăpost de luptele partizane, precum și a independenței în raport cu originea resurselor, permițând în același timp o confruntare a punctelor de vedere. De asemenea, acesta va trebui să se ocupe și de chestiuni legate de combaterea discriminărilor bazate pe sex, origine sau religie.

4.5 Un astfel de consiliu în Republica Moldova ar răspunde unei nevoi de evaluare a politicilor publice afectate de preluarea acquis-ului comunitar. Această instituție ar putea găzdui comitetul de monitorizare al acordului comercial, la care va participa și Comitetul Economic și Social European.

Bruxelles, 11 iulie 2012

Președintele Comitetului Economic și Social European

Staffan Nilsson

[1] DG Comerț, Consultare privind zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare UE – Moldova, 2012.

[2] Națiunile Unite, Al doilea raport privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului - Republica Moldova, 2010.

[3] Avizul CESE privind contribuția societății civile la Parteneriatul estic, JO C 248 din 25/8/2011; Avizul CESE privind comunicarea pe tema "Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine", JO C 43 din 15/2/2012.

[4] Moldova Statistics, pe pagina de internet Rural Poverty Portal: http://www.ruralpovertyportal.org/web/guest/country/statistics/tags/moldova

[5] Florent Parmentier, La Moldavie, un succès européen majeur pour le Partenariat oriental? ("Moldova, un succes european important pentru Parteneriatul estic"), Fundația Robert Schuman, 22 noiembrie 2010, http://www.robert-schuman.eu/doc/questions_europe/qe-186-fr.pdf.

[6] Avizul CESE pe tema "Studiile de impact asupra dezvoltării durabile (SID) și politica comercială a Uniunii Europene", JO C 218 din 23/7/2011.

[7] Studiu de impact referitor la sustenabilitatea comercială în sprijinul negocierii acordurilor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare între UE, pe de o parte, și Georgia și Republica Moldova, pe de altă parte (Trade Sustainability Impact Assessment in support of negotations of DCFTAs between the EU and respectively Georgia and the Republic of Moldova), Ecorys, 6 februarie 2012.

[8] Comisia Europeană, "PEV - Raport de progrese, 2011 – Republica Moldova" (ENP Country Progress Report 2011 – Republic of Moldova, Memo), Bruxelles, 15 mai 2012.