A basic tenet of a healthy democracy is open dialogue and transparency. Peter Fenn

Dezbaterea publică „Câtă libertate în plus poate aduce cetăţenilor moldoveni libera circulaţie în Europa şi ce pot face ei cu ea?”


11.04.2014

IPN Riscul cel mare pentru Moldova e să se oprească la jumătatea drumului spre UE, expert

Cel mai mare risc acum pentru Moldova e să se oprească la jumătate de drum spre UE. Declaraţia a fost făcută de către preşedinta Centrului de Resurse Dialog-Pro, Lilia Snegureac, în cadrul dezbaterii publice organizată de IPN cu tema: „Câtă libertate în plus poate aduce cetăţenilor moldoveni libera circulaţie în Europa şi ce pot face ei cu ea?”. Experta a menţionat că cetăţenii trebuie să vadă cât mai curând beneficiile apropierii de UE.



„Obligaţiunile asumate de Republica Moldova au fost subliniate de către majoritatea oficialilor europeni. Riscul cel mai mare ar fi să ne oprim la jumătate de drum. UE are nevoie de un stat cu cetăţeni cu drepturi egale în componenţa sa şi Republica Moldova ar trebui să nu se oprească la jumătate de drum, ceea ce rămâne de făcut trebuie dus la bun sfârşit cu aceleaşi tempouri. Nu avem timp să lucrăm prea mult, trebuie să ne mişcăm repede pentru ca cetăţenii să vadă care sunt beneficiile”, a subliniat Lilia Snegureac.

Potrivit expertei, este important că euroscepticismul se va diminua după ce cetăţenii vor avea posibilitatea cel puţin odată să vadă ce este UE, ce este un stat de drept. „Cunosc oameni care au declarat că sunt împotriva aderării la UE, dar şi-au perfectat în regim de urgenţă paşaport biometric pentru a putea beneficia de regimul fără vize”, a subliniat Lilia Snegureac.



Şefa Centrului de Resurse Dialog-Pro a mai spus că regulile de aflare pe teritoriul UE trebuie respectate. „Nu vor apărea nici un fel de riscuri, inclusiv riscurile penalizării, dacă se vor respecta regulile. Nimeni nu a obţinut atât de repede un regim liberalizat de vize. Cel mai mult vor beneficia tinerii. Anterior am lansat un proiect de schimb cultural pentru tineri, dar a căzut din cauza necesităţii vizelor. Dar avem nevoie de aceste proiecte pentru a arăta cine suntem şi noi”, a adăugat Lilia Snegureac.

Experta a precizat că unul din beneficiile importante ale obţinerii regimului liberalizat de vize e că şi cetăţenii din stânga Nistrului vor vedea că pot circula liber de la Vama Albiţa până la Lisabona, capitala Portugaliei, cu un simplu document eliberat de Chişinău.

„Dar şi reprezentanţii minorităţilor, care majoritatea sunt anti-UE, trebuie şi ei să vadă aceste beneficiu, să cunoască UE. Nu vorbesc despre beneficiile pentru oamenii de afaceri care sunt evidente. Eventualele riscuri sunt exagerate. Aceste riscuri au fost calculate riguros şi de UE şi de autorităţile moldoveneşti. Nu va fi migraţie ilegală. Controlul riguros care s-a stabilit la frontiera cu UE va diminua acest risc”, a subliniat Lilia Snegureac.

Experta este sigură că vor exista diferite critici, dar acestea contează mai puţin în lipsa unor argumente reale. „Nu sunt altceva decât declaraţii puerile. Este important că ne vom mişca înainte. Din punct de vedere psihologic este important. Elementar, să vorbim despre plecarea la odihnă. Contează foarte mult să nu faci coadă la consulat aşteptând viza pentru a pleca undeva la mare sau la munte, până în România, de exemplu, şi deja e un lucru mare. Pe noi ne vrea UE, iar acest regim este un beneficiu pentru ambele părţi şi să nu-mi spună nimeni că acesta nu este un beneficiu total pentru majoritatea cetăţenilor. Nu putem sta izolaţi, nu putem fierbe în oala aceasta fără a palpa ceea ce e alături”, a subliniat Lilia Snegureac.

Şefa Centrului de Resurse Dialog-Pro mai consideră că mentalitatea moldovenilor o putem schimba când aceştia vor vedea mai îndeaproape viaţa din ţările UE.

Dezbaterea cu tema: „Câtă libertate în plus poate aduce cetăţenilor moldoveni libera circulaţie în Europa şi ce pot face ei cu ea?” este ediţia XXVIII din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenţia IPN desfăşoară acest ciclu deja al treilea an cu susţinerea Fundaţiei Hanns Seidel şi în colaborare cu Radio Moldova.