Interviu cu Lilia Snegureac, președintele Centrului Dialog-Pro
Republica Moldova a solicitat UE, printr-o adresare a
Preşedintelui Mircea Snegur, la începutul anului 1994, să stabilească
relații de cooperare. Deși țara noastră a fost încadrată în diverse
proiecte europene, un dialog mai constructiv a fost inițiat în anul
2004, odată cu lansarea Strategiei Politicii Europeane de Vecinătate,
din care făcea parte și Republica Moldova. Or, vectorul
european al politicii externe a Republicii Moldova a stabilit o serie de
schimbări noi calitative la nivel de acorduri oficiale, precum și
acțiuni reale după 2009. Angajamentele asumate de țara noastră sunt
realizabile ?
Agenda europeană a devenit unul dintre elementele, care
au ghidat reformele interne și a mobilizat activitățile în interiorul și
în afara țării. Cu certitudine, mai există încă deficiențe, iar
evenimentele din anumite regiuni ale Republicii Moldova lasă loc
întrebării, daca într-adevar cursul european al țării noastre este unul
ireversibil. Prin Acordul de Asociere, țara nostră și-a asumat un număr
mare de angajamente. Acest document conține 395 de directive și
regulamente, care, odată puse în aplicare în legislația națională, va
face Moldova o țară cu un acquis comunitar integrat UE. Totuși,
acordurile negociate cu țările Parteneriatului Estic nu oferă
perspectiva de aderare. În timp ce documentele de asociere devin mai
cuprinzătoare și mai mari, perspectiva europeană pentru membrii de est
se bazează numai pe articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană,
care se referă la aderare.
Deși nu este stabilită o perspectivă clară de aderare,
Republica Moldova va avea unele beneficii specifice țărilor membre ale
UE, cum ar fi regimul liberalizat de vize, Zona de Liber Schimb
Aprofundat şi Cuprinzător…
Acordul privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi
Cuprinzător presupune liberalizarea graduală a comerţului cu bunuri
şi servicii, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice şi netarifare,
abolirea restricţiilor cantitative şi armonizarea legislaţiei
Republicii Moldova la cea a UE. Spre deosebire de regimul comercial
actual, care este un regim unilateral acordat de UE pe un termen
limitat, Acordul de Liber Schimb va fi un acord multilateral, încheiat
pe o perioadă nelimitată, şi va permite nu doar liberalizarea comerţului
şi eliminarea barierelor netarifare, dar şi va spori încrederea
investitorilor în economia Republicii Moldova prin stabilirea unor
reguli clare şi comune pentru toţi operatorii de pe piaţă.
Important de menționat, că
Acordul de Liber Schimb va fi aplicabil pe teritoriul Republicii Moldova
și în interiorul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional
(Transnistriei nu este recunoscută pe plan internațional ) și este la
latitudinea autorităților transnistrene să aplice prevederile acordului
și să instituie toate condițiile necesare, autorități pe care de
asemenea UE le încurajează să se adapteze.
Dacă autorităţile transnistrene nu vor efectua ajustările necesare
ale cadrului regulator la prevederile ZLSAC, agenţii economici din
stânga Nistrului riscă să rămână în afara Acordului, UE urmând până la
urmă să aplice taxe vamale de 10% pentru textile şi de circa 17% pentru
restul bunurilor produse pe teritoriul regiunii (care vor fi catalogate
ca mărfuri de origine necunoscută). Probabilitatea acestui scenariu este
foarte înaltă, având în vedere rezistenţa de până acum a autorităţilor
de la Tiraspol privind colaborarea în direcţia ajustării cadrului
regulator la normele UE, precum şi orientarea liderilor regiunii spre
integrarea în spaţiul euroasiatic.
Dacă e să mă refer la regimul liberalizat de vize, trebuie să
menționez că libera circulație a devenit o prioritate pentru politica
internă și externă a statului. În acest context, a fost creat Grupul de
lucru privind coordonarea procesului de liberalizare a regimului de vize
cu Uniunea Europeană şi aprobat Programul Naţional de implementare a
Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize – martie
2011, şi Măsurile Adiţionale ale Programului Naţional de implementare a
Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize – februarie
2012.
Planul de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE
conținea o serie de prevederi tehnice împărțite în patru blocuri
tematice: documente de securitate, inclusiv a pașapoartelor biometrice,
migrația ilegală, inclusiv readmisia, ordinea și siguranța publică,
relațiile externe și drepturile fundamentale. Realizarea Planului de
acțiuni era prevăzuta pentru două etape: prima: adaptarea, politica
legala și cadrul instituțional si cea de-a doua: punerea în aplicare
efectivă și durabilă.
În contextul liberalizării regimului de vize, ţării noastre i
s-au pus anumite condiţinalităţi, printre acestea şi gestionarea
migraţiei. Legislaţia moldovenească a reuşit să se conformeze
standartdelor europene ?
Desigur, în acest context , schimbări considerabile au fost făcute la capitolul privind migrația ilegală, inclusiv readmisia.
Astfel, a fost adoptată și implementată o nouă lege cu privire la
frontiera de stat, care permite poliției de frontieră să participe la
identificarea și investigarea criminalității transfrontaliere în
colaborare cu autoritățile competente ale statului și extinde aria lor
de responsabilitate pe întreg teritoriul; a fost adoptat Planul de
Acțiuni pentru punerea în aplicare eficientă a Strategiei Naționale de
management integrat al frontierei, care conține timpul și obiectivele
pentru dezvoltarea legislației, infrastructură, dezvoltare
organizațională, și oferă resurse financiare și umane în domeniul
gestionării frontierelor; au fost semnate acorduri privind readmisia cu
11 state membre; a fost implementată Metodologia de detectare a
imigrației ilegale pe teritoriul Republicii Moldova, analiza de risc și
cercetarea migrației ilegale, inclusiv cooperarea eficientă între
instituțiile relevante; a fost stabilit profilul migrational si
efectuate actualizări ale fluxurilor de migrație.
În scopul de a stabili un control asupra fluxurilor migratorii care
pătrund prin segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene,
necontrolate de către autoritățile de la Chișinău, au fost instituite
șase birouri regionale ale Biroului de Migrație și Azil. Rolul
birourilor regionale este, în primul rând, de a realiza un control
eficient al străinilor care intră pe teritoriul Republicii Moldova prin
segmentul transnistrean și să le ofere mai multe opțiuni de înregistrare
voluntară.
Atât Consiliul Europei, cât şi Comisia Europeană a solicitat
iniţierea reformelor în mai multe structuri de stat. Acestea au fost
iniţiate, dar implementarea este eficientă ?
Consiliul Europei a insistat asupra necesității reformelor
legislative încă de la aderarea R.Moldova, în 1995, iar țara noastră
și-a asumat aceste obligațiuni. Dacă e să ne amintim de faptul că
Adunarea Parlamentară monitorizează în continuare R.Moldova, deducem că
acele reforme au fost doar mimate. Oricât de mult ar displacea aceasta
afirmație, dar , se pare că temele de acasă va trebui totuși să ni le
facem. Uniunea Europeană, cu sigurață nu va tolera repetențe.
Reformele în domenii cheie, cum ar fi a Ministerului Afacerilor
Interne, a Justiției, prevenirea și combaterea corupției, constituie un
bloc aparte în Acordul de Asociere. Aici se cere a fi menționată reforma
Centrului Național Anticorupție (CNA), principala instituție
responsabilă de prevenirea și combaterea corupției, care a trecut de la
autoritatea Parlamentului la Guvern. Totodata a fost adoptat un nou cod
de conduită pentru angajații CNA. Obiectivul de bază al acestei
reorganizări este de a oferi o mai mare independență și de a reduce
influența politică.
Bineînțeles, procesul de armonizare și implementare a cadrului legal,
care va trebui să fie reformulat, poate crea anumite disensiuni. Acesta
este un proces natural. Prin urmare, o atenție deosebită ar trebui să
se acorde comunicării și creșterii capacității administrative și umane
pentru a dispune de răspunsuri provocărilor și punctelor vulnerabile în
timp util.
Punctul vulnerabil ar fi corupţia, amintind că oficialii
europeni atenționează că fără acțiuni concrete de combatere a corupției,
reformele nu pot fi viabile.
Căt privește reforma sectorului justiţiei și a sistemului de
aplicare a legislației, demnitarii europeni declară tranşant: dacă vrem
să beneficiem de ajutor, trebuie să implementăm reformele, justiţia
trebuie să devină imparţială şi mai este de lucrat la reforma privind
combaterea corupţiei.
La 25 noiembrie 2011 Parlamentul Republicii Moldova a aprobat
Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016.
Strategia are drept obiectiv general edificarea unui sector al justiţiei
accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist şi
responsabil faţă de societate, care să corespundă standardelor europene,
să asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului şi să
contribuie la asigurarea încrederii societăţii în actul de justiţie. La
16 februarie 2012 Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Planul de
acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului
justiţiei pentru anii 2011–2016.
UE a acordat Republicii Moldova peste 60 de mln. euro, pentru reforma
justiţiei şi combaterea corupţiei, instituirea unui sistem judecătoresc
eficient, profesionist şi independent, conform practicilor europene şi
reformarea sistemului judecătoresc şi a procuraturii în vederea
asigurării unei justiţii independente, imparţiale, funcţionale şi
transparente.
Oficialii europeni au remarcat, că fenomenul corupţiei este problema
cheie a viitorului țării noastre. Potrivit lor, dezvoltarea economică a
Republicii Moldova are un potenţial foarte mare, iar prezenţa, la nivel
de autorităţi, a funcţionarilor publici corupţi, crează o imagine
negativă în rândul investitorilor străini, fiindcă aceştia sunt lipsiţi
de protecţie.
Întrebarea de baza, ţine de implementare, punere în aplicare, în ce
măsură schimbările, care sunt prevăzute de aceste proiecte, vor deveni
schimbări sistemice, a caror necesitate devine imperativă. Acţiuni doar
de corectare a unor probleme la scară mică nu sunt suficiente.
Nu mai puţin important este aspectul ce ţine de Drepturile
Omului, pentru ţara noastră la acest capitol este lider cu dosarele
pierdute la CEDO. Ce domenii sunt mai problematice pe această dimensiune
?
Redresarea situaţiei în domeniile drepturilor omului considerate
problematice pentru Republica Moldova, precum ar fi: eradicarea torturii
şi a altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante; libertatea
individuală şi securitatea persoanei; eliminarea traficului de fiinţe
umane şi a violenţei în familie; accesul liber la justiţie şi dreptul la
un proces echitabil; dreptul la libera exprimare şi accesul la
informaţie; asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi a fost
parte a negocierilor, iar în prezent – al consultărilor privind Agenda
de Asociere RM-UE. Deasemenea, consolidarea mecanismelor de protecţie a
drepturilor omului.
Diferendul transnistrean este un impediment în drumul european al Republicii Moldova ?
Deloc de neglijat rămâne a fi problema transnistreană,
care a fost și continuă să fie unul dintre cele mai mari semne de
întrebare în cadrul oricăror acțiuni puse în aplicare în contextul
relațiilor UE-Moldova. În special, ținând cont de rolul de
“putere normativă” al UE în ceea ce privește partenerii săi estici,
reglementarea transnistreană ar veni ca o realizare exceptională.
Poziţia Ucrainei la Summit-ul de la Vilnius, a schimbat niţel optica.
Dacă înainte de anunțul Kievului că nu va semna Acordul de Asociere
poziţia Transnistriei era oarecum ”subrezită„ de perspectiva unei
eventuale „izolări”, schimbarea direcţiei Ucrainei a făcut irelevantă
distanța dintre Tiraspol și Moscova. În aceste circumstanţe Moldovei îi
va fi mai greu să reziste presiunilor rusești de a abandona eforturile
de integrare europeană.
Tocmai pentru contracararea acestor presiuni, în cadrul Reuniunii
miniștrilor de externe ai țărilor membre ale Uniunii Europene por fi
discutate posibilităti referitoare la o asistență adițională, destinată
anume unei campanii de informare pentru a răspunde la dezinformare.
Apropierea unilaterală de UE deja afectează potențialul
de reintegrare a țării, fapt ce obligă Chișinăul să-și revizuiască
poziția antrenând ambele maluri ale Nistrului, dacă într-adevăr
intenționează să recupereze regiunea transnistreană, asimilată gradual
de procesele integraționiste emergente din spațiul euroasiatic. În caz
contrar, integrarea europeană va îndepărta si mai mult malurile și va
încuraja Tiraspolul in aspirațiile sale la independeță.
În preajma rundei de negocieri de la sfârșitul lunii februarie, dacă
va avea loc, unii oficiali ai OSCE consideră că dialogul între părţi
trebuie “început de la zero”, în condiţii de maximă “încredere şi
deschidere”.
În opinia unor eurodeputaţi, Uniunea Europeană trebuie să devină
membră cu drepturi depline în negocierile în formatul “5+2″. Propunerea
se regăseşte într-o rezoluţie despre dreptul la educaţie în regiunea
separatistă transnistreană a Republicii Moldova, semnată de oficialii
Parlamentului European.
Totodată, potrivit Rezoluţiei, eurodeputaţii condamnă “acţiunile de
intimidare şi încălcările repetate ale dreptului fundamental la educaţie
în limba maternă, de către pretinsele autorităţi de la Tiraspol, care
nu fac decât să destabilizeze Republica Moldova, într-un moment crucial
pentru viitorul său european”.
Pentru a evita pericolul unui eșec, sunt necesare abordări serioase și vizionare.
Despre Summit-ul de la Vilnius s-a vorbit foarte mult, dar ce
ar trebuie să facă ţara noastră după ce a fost parafat Acordul de
Asociere ?
După Summit-ul de la Vilnius, Republica Moldova trebuie să facă față
nu numai presiunilor interne și externe de îndeplinire a angajamentelor
asumate în implementarea agendei europene, modelarea și redefinirea
relațiilor sale cu partenerii estici, în special Federația Rusă, dar ar
trebui sa mențină si rolul său de poveste de succes, cum a fost
apreciată de UE.
Evident, o perspectivă europeană stipulată clar ar încuraja procesul
de reformă. Este o opinie neîmpartășită de către reprezentanții
europeni, care consideră că această problemă nici nu ar trebui să fie
pusa în discuție, considerand, ca o dată ce Republica Moldova va
respecta standardele UE și va pune în aplicare cu succes cerințele
stabilite în reformele menite să modernizeze țara și să contribuie la
creșterea standardelor de viață, doar atunci aceste eforturi vor fi
apreciate.
Declarațiile oficialilor UE sunt destul de încurajatoare: în cazul în
care toate procedurile tehnice vor fi finalizate s-ar putea ca Acordul
de Asociere să fie semnat până în toamna anului 2014.
Astfel, una din prioritățile de baza ale autorităților moldovenești
în această ordine de idei ar fi, în primul rând, aprobarea și punerea în
aplicare a Agendei de asociere UE-Republica Moldova în scopul de a
favoriza consolidarea și dezvoltarea procesului de asociere politică și
integrare economică a Republicii Moldova în UE.
